Reforma in educatie

Citesc prin cotidianele din .ro ca reforma in educatie continua. Din greseala in greseala spre victoria finala.

Din ce am auzit pana acum ca se intampla, toate reformele astea mimeaza „sistemul” american.

L-am pus in ghilimele pentru ca nu e nici un sistem in America. Ce este este un dezastru; pe chestia asta trebuie sa ma lupt din greu sa-l scap pe fii-meu de tembelismele pe care le acumuleaza zi de zi la scoala.

Ca sa incep cu inceputul, in America nu-i nici un sistem, pentru ca in mod traditional, puterea de decizie intr-ale educatiei a revenit, si revine in continuare alesilor locali. E ca si cum ai avea un minister al educatiei in fiecare localitate.

In decursul istoriei, statele federale au dezvoltat niste mini-ministere la nivel de stat, care insa nu au puterea sa impuna nimic altceva decat standarde. Mai nou si guvernul federal face asta. Standardele astea sunt impuse prin puterea banului, daca targul X din fundul Californiei nu indeplineste standardele (sa zicem ca copchii nu stiu sa citeasca), atunci nu mai primeste bani de cheltuiala nici de la bugetul statului California, nici de la guvernul federal. Oricum standardele astea sunt mai mult de dorul lelii si nimeni nu pare sa le verifice la modul serios.

Ceea ce da in schimb coerenta cea mai mare sistemului, sunt in schimb catedrele de pedagogie, filosofie, sociologie si alte „stiinte lejere” (soft sciences) de pe cuprinsul patriei americanesti. Catedrele respective ii indoctrineaza pe viitorii profesori si invatatori cu ultimele cuceriri ale materialismului stiintific. Da, nu e de saga, in educatia americana domina comunistii (marxistii) declarati. Cum s-au facut dumnealor comunisti e alta poveste, prea lunga ca s-o scriu aici.

De acolo a pornit ideea geniala ca sa eliminam orice idee de competitie intre elevi. Competitia e un rau al capitalismului care este dansul foarte nociv pentru tinerele vlastare, pentru ca le stirbeste „respectul de sine” faimosul self-esteem. Daca nu iei matale 10 si iei doar 8 , dar colegul de banca ia 10, atunci ti se distruge respectul de sine, si pentru glorioasa scoala americaneasca, respectul de sine este scopul final, este sine-qua-non, alfa si omega care eclipseaza orice alte considerente. Inclusiv considerentul ca loazele nu prea stiu sa citeasca si cu atat mai putin sa scrie, si inca si mai putin sa socoteasca.

Dar sunt pilne de self esteem. Daca exista ceva de cre sa fii sigur ca loazele o sa desprinda de pe bancile scolii, aia se cheama self-esteem.

Si asa s-a propagat si in .ro, incetul cu incetul. Au fost eliminate examenele de tot felul, mai nou, notele se vor comunica „la privat”, in buna traditie americana. Ma mir ca inca mai exista olimpiade scolare, cu recunoastere nationala (in america nu se exista).

Cand vezi chestiile astea, chiar ca iti vine sa te sui pe pereti. Cred totusi ca institutii precum liceul meu de bastina o sa reziste indiferent de imbecilitatile impuse de la bucale. Orice directiva vine de la minister, profu meu de mate, tot o sa te buseasca, la figurat, de n-o sa vezi bine, si-o sa-ti faca respectul de sine praf si pulbere.

6 Răspunsuri to “Reforma in educatie”

  1. Invizibilul Says:

    nu mai putem de atatea reforme pe hartie doar de dragul de a da impresia cineva ca fac treaba. ar trebui ca cineva sa ne reformeze mintile … sa ne formateze.

  2. Mihail Says:

    Ati putea sa va faceti timp si sa scrieti si cum au ajuns intelectualii americani atat de robiti marxismului?

  3. costin Says:

    Nu cred ca o sa am timp, si nici nu sunt asa de bine informat in privinta istoriei ideilor in universitatea americana.

    Cand am spus ca departamentele de „soft sciences” sunt dominate de marxisti nu m-am bazat doar pe ce maraie intelectualii de dreapta in state, ci pe cunostinta mea directa. Un prieten doctorand in sociologie la UCLA mi-a imprumutat o carte dupa care se studiaza sociologia la nivel de „101” (adica introducere in sociologie). Cartea e marxism 100% (ma rog, el mfiind sociolog a argumentat ca e inevitabil din moment ce Marx a fost se pare primul sociolog – sau printre primii, desi mie nu mi s-a parut asa, in fine).

    Mai multe detalii poti afla plecand din punctul asta :
    http://en.wikipedia.org/wiki/Feminism

    In ce priveste educatia, scoala pedagogica americana, considera ca modelul vechi (pe care noi l-am apucat in Romania comunista), creat de Humboldt, corespundea societatii capitaliste dominata de egoul masculin care vroia sa-si perpetueze dominatia asupra femelelor. Ma rog, asta e teoria lor.

    Si ca sa combata viziunea asta „masculinizanta” asupra educatiei, au venit cu prostioarele lor, mergand in cateva experimente radicale (experimente chiar pe copii in scoli private) la a face ca educatia sa fie controlata de fiecare elev in parte. Elevul alege ce vrea sa studieze sau in general ce vrea sa faca. Si principala chestie e ca e lasat sa se exprime liber, fara teme de casa, teste si alte corvoade care-i limiteaza exprimarea. Cu ajutorul profesorului binevoitor elevul traieste scoala ca o cautare a „true self”, adevaratul eu, propriu si personal.

    La nivel industrial (scoala aici e privita ca o industrie, chiar daca nu o sa-i vezi pe americani folosind termenul), marxistii si marxistele din universitati n-au reusit sa ajunga chiar asa de departe, ca s-ar trezi populatia si le-ar da cu ceva in cap. Dar anumite schimbari, pe ici pe colo, prin punctele esentiale, au la baza viziunea feminista (adica neo-marxista) asupra a ce a fost educatia in trecut, si cum trebuie indreptate „ororile” trecutului.

  4. Teofil Says:

    Citeam cândva (acum vreo câțiva ani) o corespondență a unui profesor din Elveția care, în același ton, mărturisea că nu mai are voie să „traumatizeze” odraslele, devenite parcă toate beizadele (asta e de la mine). Așa că le piere orice spirit de competiție, toată lumea e egală cu toată lumea, fiecare e „special in his/her way” etc. Însă vin ăia din Africa sau Asia și îi zic profului (care ascultă siderat aproape): „Dacă nu învață, aplică-i pedeapsa corporală, că nu-i strică”. Și așa ajung averile agonisite de capitaliștii – tați și bunici – plin până în măduvă de spirit concurențial, să fie administrate de asiatici, africani sau est-europeni. O turnură care, într-un fel, restabilește dreptatea în raport cu secolele anterioare, poate.

    Gheșcheptăciunea de care făceai vorbire a ajuns și în tarlaua carpato-danubiano-pontică. Marele Florin Călinescu a reușit, în sfârșit, să iasă la rampă cu propria variantă didactică, potrivit căreia cea mai importantă componentă a învățământului ar fi indiferența cuplată cu descurcăreala. M-am burzuluit când am auzit una ca asta (de aceea m-am și produs pe blogul propriu cu un text), dar mai mult de atât nu cred că se poate face.

    În urmă cu vrei 5 ani, pe când străluminata de la minister era tot acolo, s-a întaâmplat să fiu „cadavru” didactic. De fapt, ceea ce se întâmpla și atunci era vivisecție pe profi și elevi deopotrivă. Corupția era în plin avânt. Bacul se achiziționa (de ceva vreme), iar „reformele” străluceau, ca și acum, prin absență. Era vremea în care PSD-ul și-a pus ca ambiț să facă săli de sport în toate școalele patriei (una dintre ele aproape călare pe mormântul lui Blaga, din Lancrăm, de pildă). Iar acum, ca ironia să fie colosală, ilustra a scos orele de sport, ca să înțeleagă tot tăntălău’ că sălile n-au fost destinate uzului, ci erau spre îmbogățirea constructorilor, care au încasat bani de la bugetul de stat ca să le facă.

  5. costin Says:

    Da, bineinteles ca multa lume vede ce se intampla, si parerile unora ca mine , ca tine si ca altii sunt convergente.

    Problema e ca, in principiu, s-ar putea sa nu fie nimic de facut. Evident ca de bombanit, bombanim dar asta nu ajuta cu nimica.

    Parerea mea proprie si personala e ca in ce priveste educatia, parintii responsabili trebuie sa faca totul ca sa repare in privat ce distruge invatamantul public.

    In ce priveste cultura „umanista”, un termen impropriu, pentru ca ar trebui sa folosim pe de o parte cultura crestina si pe de alta parte cultura umanista pentru cei ce vor sa-si cultive odraslele in spiritul umanismului, oricum nu ai ce sa te astepti de la scoala, nici in Statele Unite (fii-meu a ajuns in clasa a patra si nu i s-a cerut de la scoala sa memoreze nici macar o poezie.

    In Romania noi ortodocsii, formam , nu-i asa, o majoritate de 80% si ceva pe deasupra. In Statele Unite ar exista o majoritate daca nu protestanta, in orice caz, crestina (daca-i aduaugam pe catolici, hai sa fim generosi si cu mormonii desi, Doamne iarta, era sa zic o prostie).

    Asta ar insemna in termeni practici fix un spanac. Ideologia la nivelul societatii se misca in directia opusa si nimic nu cred ca mai poate fi schimbat.

    Parerea mea e ca noi, crestinii, trebuie sa constientizam ca suntem, in pofida aparentelor, o „underground culture”, si tare mi-i ca s-ar putea sa apuc un underground in sensul cel mai propriu, adica inapoi la catacombe.

    Daca devenim constienti de statutul de underground si nu ne mai imbatam cu apa chioara (ortodocsii care cu catedrala neamului, care cu teoriile conspirationiste anti-masonice, anti-sioniste, anti-UE, iar neo-protestantii cu kitschurile telvizate si alte asemenea), atunci lucrurile s-ar putea imbunatati, pe ici pe colo, prin punctele esentiale.

    Apropos, poate Florin Calinescu facea o parodie cand a propus chestia aia, si poate a facut-o prea bine ca te-a determinat sa-l iei in serios.

  6. Teofil S Says:

    Încep cu sfârșitul, nu era parodie. Omul ținea cu hotărâre să spună tuturor ce și cum se face. Iar dacă a jucat un rol, a fost un rol de un prost-gust extrem. Fiindcă emisiunea chiar nu se preta la jonglerii cu idei de mucava…
    Oricum am lua-o, ca inginer, e clar că nu aveai cum să înveți prin clasa a IX-a sau a XI-a doar chestii pe care le-ai fi ales și care ți-ar fi gâdilat în mod plăcut… dispoziția de muncă. O școală fără evaluare, fără anumite constrângeri își pierde rațiunea de a fi.

    Mă întreb dacă învățământul particular va pătrunde cu adevărat în România. Deocamdată, la nivel universitar, facultățile sunt multe parazitate de aceeași corupți din sistemul de stat care știu cum să facă încât să scoată maximum de profit pecuniar din „efortul” lor.
    Aștept să văd licee particulare care mai întâi să existe, apoi să nu recurgă iar la foști inspectori sau directori celebri, unși cu toate alifiile, care au compromisul în sânge, în reflex. Ca să nu mai vorbim de atitudinea față de „reforme”…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: