Blogismele lui Ion Iliescu

Ion Iliescu, are blog. Blogul are fani iar fanii n-au nimic impotriva. Ba chiar unii dintre ei se dau pe spate dupa blogismele iliesciene.

Cum scriam intr-o postare mai veche, pohta ce-a pohtit-o domnul Iliescu e un pic mai speciala. Si aici gresesc cei care cred ca e bolnav de putere in acelasi sens in care, sa zicem, Ceasca era bolnav de putere. Nu, Iliescu nu s-a visat niciodata un dictator a la Ceasca, n-a avut ambitii sa-si stranga averi din functiile politice, vorba dumnealui el e „sarac dar cinstit”, sarac cu rollexul de 5000 de parai cu tot. Ceea ce, in opinia mea personala, nu-l face cu mult mai simpatic.

Ca sa revin, Ion iliescu s-a visat in primul rand intelectual si recunoscut ca atare (conform marturisirii catre Iosif Sava ca dumnealui a citit Singur pe Lume de Hector Malot). Mai mult decat intelectual, Ion Iliescu se viseaza un om al „luminilor”, ca doar ideea tampita cu despotul luminat nu a crescut direct din circumvolutiunile dumisale ci a venit tocmai de la iluminatul musiu Voltaire. E de altfel o tema recurenta la anumite persoane libere si cugetatoare (sau liber cugetatoare dupa cum e cazul), dar cu pretentii.

Scapand de tirania unei religii formale si gasindu-si independenta fata de alternativa unui reper moral absolut, astfel de personaje trebuie sa isi reconstruiasca validitatea propriei persoane in relatia cu semenii. Si anume in recunostinta ce le va fi fost datorata in urma actiunii iluministe asupra mediului social inconjurator. Pe cale de consecinta personajele din tipologia iliesciana se simt nu numai chemate dar si responsabile sa isi proiecteze propriile convingeri – evident nefundamentate si neanalizate critic, dar in schimb foarte ferme – la scara sociala. Cum ar zice anglo saxonul, Ion Iliescu e un „man with a mission” si in acelasi timp „true believer”, desi nu prea are cu ce.

Pe scurt, misiunea persnajului Iliescu a fost intotdeauna si va fi cat timp va mai avea chiar si o picatura de energie, aceea de a ne ilumina. Desi, fie vorba intre noi, bateriile de la lampasul intelectual i-au cam expirat de multisor.

Si iaca de aia a vrut domnul Ion Iliescu sa fie tatucul natiunii si recunoscut ca atare – ma rog, dumnealui n-o sa recunoasca niciodata asemenea termeni ireverenti si zeflemisti, dar o analiza literara atenta va descoperi motivele recurente atat in discursul cat si in actiunea personajului. De aia a tipat si a urlat impotriva „legionarilor”, impotriva „burghezo-mosierimii” si altor forme de capitalisti verosi care ne amenintau biata tarisoara la inceputul anilor 90, lansandu-se intr-o lupta politica nu tocmai imaculata cu o energie si cu o inversunare altfel demne de o cauza mai buna.

Si aceeasi cheie a personajului Iliescu explica inca un fapt altminteri inexplicabil. Peste tot in lumea buna exista o regula nescrisa ca personajele politice, odata ajunse in varful piramidei, cand isi incheie mandatul se retrag din prim planul vietii politice active. Am mai scris despre asta, dar revin: ar fi ridicol in America sa il vezi pe Bill Clinton candidand pentru un post de senator, ar fi pur si simplu sub demnitatea lui de fost sef de stat. Fostii sefi de stat odata ce isi incheie functia preiau functii onorifice, desfasoara activitati caritabile, samd. Ion Iliescu, odata ce a pierdut alegerile din 96, nu s-a retras, ba a mai revenit in 2000 (si nu, dragii mosului, nu Iliescu a salvat Romania de psihopatul CVT, sunt de parere ca pana si inabilul Petre Roman ar fi castigat o alegere impotriva CVT-ului. Si tot in aceasta cheie se explica de ce personajul de fata este atat de pasionat de rezolvarea problemelor globale ale omenirii (mai bine zis de datul cu parerea intru ale rezolvarii numitelor probleme ca vorba cantecului „unde nema putirinta, geaba chichirez galceava”).

Ma rog, asta fuse si se duse, desi inca ii mai place sa tina predici, cui ii pasa sa-l asculte vezi bine, despre viziunea lui integratoare asupra anilor 90, si inca reactioneaza ca un motan calcat pe coada cand e vorba sa apere onoare mineriadelor.

Dar principala productie ideatica par sa fie in zilele astea blogismele.

Ceea ce nu e nici pe departe la fel de nociv cum a fost activitatea dumisale de acum 18 ani, ba chiar se poate admite un net efect benefic in calitatea lor de inepuizabile surse de umor involuntar.

Se pare ca de cand a inceput sa activeze pe blog, exersand cel mai autentic limbaj de lemn, stilul si substanta atat de caracterisitica blogariei social democrate a ajuns sa se raspandeasca si in discursurile oficiale. Ca doar celebrul grup de la Cluj nu e pe degeaba atat de antipatizat de pesedimea internautica: competenta intru ale limbii romane si abilitatea de a construi un discurs coerent si logic trebuie ca fac o nota profund discordanta in PSD-ul care se cere dupa calapodul domnului Iliescu.

Uite asa aflam, par egzamplu, dintr-o cuvantare tinuta printre fete subtiri ca „asistam, la nivel global, la o deteriorare a guvernarii democratice”. Ma rog, in calitatea dumnealui de ganditor intru problemele globale ale omenirii, domnul Ion Iliescu nu se intreaba daca nu cumva ar fi bine sa nu-si intinda lungul nasului prea departe, dandu-si cu parerea globalizant despre democratiile altora, atata vreme cat Romania sub conducerea dumisale a fost evaluata din exterior ca avand probleme deosebit de grave tocmai la acest capitol.

Dar daca totusi a facut-o, ar fi fost bine, avand in vedere ca in contextul respectiv dumnealui reprezenta – chiar daca informal- Romania sa o faca intr-o maniera mai prudenta si daca era posibil intr-un discurs cat de cat onorabil din punct de vedere stilistic si gramatical.

De fapt, daca exista un motiv cat se poate de concret si de netagaduit care da de gol personajul Iliescu in calitatea esentiala de impostor politic si impostor intelectual, acesta este modul barbar de intrebuintare al limbii romane.

Sa va las dragii mosului sa va delectati cu cateva din blogismele Iliesciene culese din posturi precum (raspunsuri la comentarii):

„Vom asista la creşterea neliniştii şi violenţelor sociale, care pot duce inclusiv la generarea unor conflicte mai mult sau mai puţin locale sau globale”

„Dupa cum se poate lesne observa, limba de lemn a domnului Ion Iliescu este mai mult sau mai putin logica sau ilogica.”

„In al doilea rand nu iti inteleg incrancenarea si lipsa de condescendenta la adresa celor ce au alte pareri.”

„Draga domnule Iliescu, dupa asemenea perle, numai condescendenta celor din jur v-ar mai face acceptabil intr-un mediu intelectual.”

„Fara asa ceva nu mai e vorba de dialog, ci declinarea unui singur punct de vedere.”

„Subsemnatul, Ion Iliescu, prin aceasta fraza plina de elan stilistic dar si creator, imi declin orice competenta.”

„Avem parte de exemple de romani, care atunci cand sunt pusi in conditii egale de viata si de munca sunt capabil de performante!”

„Subsemnatul, Ion Iliescu, imi sunt mie insumi, si intotdeauna, cu totul si cu totul egal, si de aceea nu cred ca e cazul sa se existe vreodata un al doilea termen al comparatiei.”

Si ca sa nu va mai plictisesc cu perle marunte, as vrea sa inchei fulminant cu o ditai fraza in care incultura politica si neintelegerea fundamentala a lumii occidentale, dublate de prejudecatile unui vechi aparatchik, se impletesc armonios cu greselile de gramatica si cu stangacia frazei:

Sursa tuturor fenomenelor negative din lumea de azi este caracteristica de fond a economiei de piata capitaliste, care pe langa virtutile incontestabile de incurajarea a spiritului de intreprindere, a initiativei, luptei pentru performanta, productivitate, eficienta, profit (care a constituit resortul esential al dinamicii dezvoltarii economiei mondiale si al progresului tehnologic fara precedent din ultimul secol) a generat, in totdeauna, polarizare sociala, acumularea bogatiei in mainile unei minoritati si mentinerea starii de saracie pentru o majoritate a societatii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: